Ce este stroke-ul?
Stroke-ul reprezintă deteriorarea temporară a funcției
cerebrale, sau în cazuri mai grave, permanentă, care afectează un
teritoriu bine delimitat al țesutului cerebral. Acest fenomen se produce atunci
când, dintr-o anumită cauză, pe respectivul teritoriu cerebral, temporar
scade sau chiar se întrerupe fluxul sanguin și, prin urmare, celulele nu mai
primesc necesarul de oxigen și substanțe nutritive. Cea mai frecventă cauză
este aceea că, în vasele cerebrale există un obstacol care poate fi un tromb,
sau constricția spastică a vasului, ce cauzează stenoza arterei. Pentru
funcționarea normală a țesutului cerebral este foarte important vascularizarea
corespunzătoare a creierului, deoarece sângele transportă oxigenul, respectiv
glucoza la nivel celular, cea din urmă fiind principala substanță nutritivă a
cestor celule. Ca acest lucru să se întâmple, sângele trebuie să circule prin vasele
cerebrale în cantitate corespunzătoare și fără obstacole.
Simptome: confuzie, comă, vibrarea
globului ocular, tulburări de vorbire, greață, pierderea cunoștinței, diplopie,
vertij, tulburări de echilibru, tulburări de deglutiție, pierderea parțială a vederii,
cuvintele, propozițiile devin fără noimă, slăbiciunea unilaterală a membrelor,
micșorarea câmpului vizual, limba scoasă stă într-o parte, pleoapele atârnă,
hemipareza, mișcările membrelor devin greu de coordonat, fața se trage într-o
parte.
Frecvența apariției stroke-ului
Poate apărea la orice
vârstă, dar la cei cu vârsta de peste 45 de ani este mai frecventă, cauzele
declanșatoare se modifică în funcție de grupa de vârstă.
Tratamentul stroke-ului
Ca acesta să poată fi
tratat cât mai eficient, cel mai important lucru este ca stroke-ul să fie
recunoscut din timp și pacientul să fie transportat cât mai rapid într-un
centru de stroke, sau dacă nu se poate, atunci la o secție de neurologie. Din
cele descrise mai sus rezultă clar, că stroke, la fel ca spasmul coronarian sau
infarctul miocardic este o
stare de urgență care poate pune în pericol viața pacientului. Centrele stroke
și secțiile de neurologie sunt pregătite pentru diagnosticarea și tratarea
acestei boli. Dacă este cazul, pacienții cu stroke, care se află în stare
gravă, sunt tratați pe secții de terapie intensivă. Primii pași în tratarea
acestei boli ar fi, localizarea stroke-ului, definirea tipului (ischemic sau
hemoragic), și dacă este posibil, mecanismul patologic prin care s-a produs (de
ex. tromboză, embolie, disecție de perete vascular, inflamația peretelui
arterei, tumoră, boli hematologice). Este foarte important depistarea bolilor
asociate, care pot influența evoluția stroke-ului. Mecanismul prin care s-a instalat
un stroke este important fiindcă accidentele vasculare cerebrale ischemice au un
tratament diferit față de cele hemoragice.
Prognoza în stroke (AVC)
Este determinată de mai
mulți factori, cum ar fi localizarea și extinderea stroke-ului, mecanismul de
producere și dinamica în timp, factori etiologici, boli asociate, vârsta
pacientului, timpul scurs până la internarea pacientului pe o secție adecvată,
accesibilitatea metodelor de diagnosticare și de intervenție. Într-o parte
semnificativă a cazurilor de stroke, evoluția este bună, deoarece simptomele
dispar în câteva ore. Acest tip de stroke se numește AIT (atac ischemic
tranzitoriu) și este asemănător spasmului coronarian în cazul inimii, ce poate
provoca acuze anginoase. O altă parte semnificativă a cazurilor de stroke
evoluează spre sechele grave sau mai puțin grave, cum ar fi: slăbiciunea sau
rigiditatea membrelor, tulburări de mers, de vorbire.
La acești pacienți este bine să se înceapă
reabilitarea cât mai repede, iar în acest proces intervine fizioterapeutul,
terapeutul în gimnastică medicală, logopedul, asistentul social, psihologul,
medicul specialist de reabilitare. Un obstacol, în reabilitarea bolnavilor care
au suferit un stroke, ar putea fi depresia de care suferă acești pacienți și
care trebuie tratată și medicamentos. Stroke-ul cerebral poate duce la demența
pacienților (demență vasculară). În unele cazuri stroke-ul interesează o
regiune a creierului, care dacă este afectată, nu poate fi compatibilă cu
viața, altă dată pacientul ajunge în comă, care poate fi temporară sau o comă
profundă cu durată lungă.
Prevenirea stroke-ului
Cunoaștem deja foarte
mulți factori de risc al stroke-ului (vârsta înaintată, hipertensiune
arterială, boală cardiacă, diabet zaharat, hiperlipidemie, ateroscleroză,
tulburări care duc la creșterea vâscozității sângelui, respectiv la creșterea
coagulabilității, fumatul, consumul excesiv de alcool, mod de viață sedentară,
droguri intravenoase, stresul, determinare genetică). Un stroke în antecedente
este tot un factor de risc pentru apariția unui alt stroke. Unii factori de
risc interesează doar femeile, cum ar fi utilizarea anticoncepționalelor,
sarcina, nașterea.
Esența prevenirii unui
stroke constă de fapt în profilaxia bolilor care pot fi factori de risc, sau
dacă aceste boli deja există, în tratarea optimă a acestora. Este foarte
important să excludem pe cât se poate obiceiurile nesănătoase care pot fi
factori de risc ai stroke-ului, respectiv tratarea corespunzătoare a stresului, care este inevitabil
prezent în viața noastră. Dacă facem sport regulat (mișcare aerobă), putem deja
să facem mult în privința profilaxiei unui stroke. Unii factori de risc însă,
cum ar fi vârsta sau genele pe care le moștenim, nu pot fi influențate. De
asemenea, stroke-ul apare foarte rar la tineri, majoritatea cazurilor se
întâlnesc la cei cu vârsta de peste 45 de ani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu