Boala Alzheimer este o afecțiune degenerativă progresivă a creierului care apare mai ales la persoane de vârstă înaintată, producând o deteriorare din ce în ce mai accentuată a funcțiilor de cunoaștere ale creierului, cu pierderea capacităților intelectuale ale individului și a valorii sociale a personalității sale, asociată cu tulburări de comportament, ceea ce realizează starea cunoscută sub numele de demență (din latină: demens). Boala și modificările organice din creier care o însoțesc au fost descrise pentru prima dată de Alois Alzheimer, psihiatru și neuropatolog german. Denumirea de „boală Alzheimer” a fost utilizată pentru prima dată de psihiatrul german Emil Kraepelin în manualul său de psihiatrie ("Lehrbuch der Psychiatrie", 1911). Această boală reprezintă forma cea mai comună de declin mintal la persoanele în vârstă și a devenit tot mai frecventă o dată cu creșterea longevității.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență la persoanele în vârstă și reprezintă jumătate din totalitatea cazurilor de demență. Pentru țările europene se estimează că la persoanele în vârstă de 65 de ani frecvența bolii Alzheimer este de ca. 2-3 %, la vârsta de 70 de ani 3%, la 75 de ani 6%, iar peste 85 de ani 25-40%. Într-un studiu recent denumit "PAQUID" efectuat în Franța, s-a constatat că 17,8% din persoanele trecute de 75 de ani sunt atinse de boala Alzheimer sau de o formă înrudită de demență. In România sunt aproximativ 250.000 de bolnavi de Alzheimer.
În cazul unui debut precoce, înainte de vârsta de 65 de ani - ca în cazul princeps al lui Alzheimer - se folosește termenul de "demență presenilă", cazurile apărute tardiv, la persoane în vârstă de peste 70 de ani, corespund noțiunii mai vechi de "demență senilă".
De asemenea, printre factorii de risc se regăsesc: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, fibrilația atrială, fumatul, obezitatea, sedentarismul, traumatismele cranio-cerebrale (chiar și cele minore, mai ales dacă sunt repetate) şi poluarea. La toate acestea se adaugă lipsa interacțiunilor sociale, depresia şi factorul genetic. Tulburări ale funcțiilor de organizare a activităților zilnice, incapacitatea de a lua decizii.
Simptome cognitive
Tulburări de memorie: dificultatea de a-și reaminti informații anterior învățate și imposibilitatea de a acumula informații noi. Primele care se pierd sunt evenimentele recente, în timp ce amintirile vechi pot fi conservate.
- Tulburări de vorbire: bolnavul nu își mai găsește cuvintele, chiar pentru noțiuni simple.
- Incapacitatea de a efectua diferite activități motorii coordonate: bolnavul "nu mai știe" cum să se îmbrace adecvat, cum se descuie ușa cu cheia etc.
- Imposibilitatea de a recunoaște, identifica și denumi obiecte uzuale.
- Tulburări ale funcțiilor de organizare a activităților zilnice, incapacitatea de a lua decizii.
- Probleme legate de gândirea abstractă, tulburări de calcul, dezorientare temporală și spațială, pierderea inițiativelor.
- False recunoașteri: la început dificultate în recunoașterea fizionimiilor cunoscute, urmată de identificări eronate, care pot provoca stări de anxietate.
Demența vasculară
Putem discuta despre demența vasculară în situațiile în care simptomele apar datorită întreruperii aportului de sânge la nivel cerebral, din diverse cauze (vasoconstricție și vasoconstricție severă).
Demența vasculară se manifestă printr-un accident vascular cerebral major sau poate fi o consecința a ischemiei minore care s-a repetat. În cazul în care alimentarea cu sânge a unei zone a creiereului nu se realizează intr-un mod adecvat din cauza deteriorării vaselor, atunci neuronii vor muri în absența elementelor nutritive.
Din cauza hipertensiunii arteriale a dibetului zaharat sau a nivelului ridicat de colesterol se deteriorează vasele de sânge, ajungându-se la îmbolnăvirea acestora, iar pacientul devine predispus la accident vascular cerebral (stroke), posibilitatea de a dezvolta forma vasculară a demenței fiind foarte mare în această situație.
La barbații de peste 70 de ani și la fumatori apariția bolii este mai frecventă.
Cum se distinge demența vasculară de Alzheimer?
Demența vasculară, comparativ cu boala Alzheimer se declansează brusc, iar starea pacientului se înrăuțește constant. După o agravare bruscă, simptomele bolii dispar într-o oarecare măsură, dar, după câteva luni sau ani, poate fi urmată de un alt accident vascular cerebral, astfel încă boala poate devine acută.
În acest stadiu al bolii, discernământul nu este afectat, iar personalitatea pacientului nu suferă modificări semnificative.
De asemenea, pierderea memoriei, precum și dezorientarea spatială și temporară reprezintă caracteristici ale demenței vasculare.
Datorita faptului că pe data de 21 septembrie este ziua alzheimerului, Armonia Center oferă o testare gratuită a organismului pentru locuitorii județului Braila. Aceasta include testarea mai multor organe si, de asemenea, se măsoară starea vaselor sanguine de la nivel cerebral, determinând factorii care influențează dezvoltarea demenței vasculare.
Pentru testarea gratuită vă puteți programa la numărul de telefon 0746127603 sau pe adresa de mail info@centrul-armonia.ro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu